Radio RIC – scurtă istorie și restaurare

Bun gasit tuturor cititorilor blogului CME,

am primit de curand o donatie importanta de componente electronice, aparate si tot felul de dispozitive. Printre ele se gaseau mai multe „gadget-uri” din trecut, fabricate in Romania sau in strainatate. Asa am dat peste un radioreceptor portabil mic, construit de Intreprinderea Electronica Bucuresti, intre anii 1980 – 1992. Acest dispozitiv a avut mai multe variante si era un radio deosebit de apreciat atat de copii, cat si de adolescenti sau adulti. Personal nu am avut nicioadata un asemenea aparat.

 

Noi am primit radioreceptorul fara nici un fir in interior, mufa de casti si contactul de „-” minus al bateriei lipseau cu desavarsire. Capacitorul de acord principal de 56pF era dezlipit. Totusi operatia de restaurare nu parea prea dificila, in mai putin de 2 ore am reusit sa il facem sa functioneze. Am folosit putin plastic topit pentru a fixa placa de circuit imprimat si alte componente (clemele de prindere de plastic nu mai reuseau sa tina placa la locul ei).

 

Daca primele 2 generatii au fost destinate cu precadere pietei interne romanesti dar si straine (RIC1 si RIC2), cea de-a treia generatie (RIC3) era destinata mai ales exportului, intre anii ’85-90, in tari precum Polonia si Olanda. Aceasta ultima varianta se gasea in mai multe culori : albastru, negru, verde, rosu (dupa cum isi mai amintesc unii nostalgici, posesori sau nu ai unor astfel de aparate). Culoarea standard era alba. Ulterior (aprox. 1987) au mai fost produse versiunile MiniRIC (negru, cu lanterna incorporata, pentru UL – unde lungi, respectiv 153KHz) si THOMAS (aprox. anii 1994). Iata mai jos cateva detalii unice din ‘culisele’ tehnice dinaintea lansarii pe piata a acestui aparat:

‘… Astfel, conceptia si fabricarea primului radioreceptor portabil (tranzistorizat), de conceptie proprie si integrat complet,  ne-a dat multe necazuri in productie, acesta nefiind stabil si implicand durate inacceptabil de lungi pentru operatiile de reglare. Cum acest aparat era un sortiment obligatoriu din planul de stat, trebuia sa facem orice pentru realizarea acestui obiectiv, cel putin cantitativ. Cum eram deja la inceputul lunii decembrie, am hotarat sa amenajez un mare spatiu destinat montajului si reglajului acestui tip de aparat, mobilizand tot aparatul tehnic, inclusiv inginerii din serviciile de conceptie. Fiecaruia i s-a dat o portie, adica sarcina montarii si reglajului a unei cantitati comensurabile. Operatia a avut un mic randament, dar ea s-a incheiat cu bine in ultimul moment, adica in noaptea Anului nou, moment in care am sarbatorit cu totii acest eveniment in cadrul unei mese festive…’

declara prof. dr. ing. Dumitru-Felician Lazaroiu, intr-un interviu intitulat „Marturii la 50 de ani de la infiintarea „Uzinelor Electronica”.

preluare : http://www.proradioantic.ro/?x=articole&id_stire=91

 

Specificatii generale :

1. denumirea : RIC – „Roland Ionescu Constructorul” (dl. Roland Ionescu a fost intr-o perioada directorul general al Intreprinderii Electronica)

2. tip constructiv : amplificare directa –  detectie cu 2 diode detectoare si amplificare cu tranzistoare cu germaniu (RIC1), apoi siliciu  (RIC2) si circuit integrat cu functie completa de receptor AM  β U1014N (RIC3)

3. alimentare cu energie electrica – baterie AA, 1.5V

4. auditie – monofonica,  casca radio piezo, importata din Japonia, era introdusa intr-o mufa jack mono, montata pe carcasa radioreceptorului, in partea de sus, dreapta (privire din fata)

5. selectie post radio : manuala, o bara mica de ferita (material cu proprietati speciale, substanta feromagnetica compusa din oxizi de fier si alte metale bivalente, de culoare neagra, in diferite forme) era culisata (cu ajutorul unui mic maner de plastic) intr-o carcasa paralelipipedica cu 3 sectiuni pe care erau infasurate cateva zeci sau sute de spire din sarma de radiofrecventa. Fixarea gamei se realiza prin selectia butonului culisant UM1 sau UM2 (banda de unde medii, cu modulatie de amplitudine AM, era „impartita” in 2 sectiuni, din considerente constructive si limitari ale circuitului principal de acord probabil)

6. antena : incorporata, bara de ferita impreuna cu bobina de acord constituiau antena

7. reglaj volum : selector manual de tip slider, cu 3 pozitii : OPRIT, VOLUM1, VOLUM2 . Acest lucru se realiza prin culisarea unor cleme de metal care realizau contact electric pe placa de circuit imprimat, in diferite puncte.

8. atasare de corp : prindere cu clips de plastic

9. productie : in primii ani, peste 15000 buc. ( s-au construit inclusiv in orasul Patarlagele, jud. Buzau, ulterior mult mai tarziu productia mutandu-se la Tehnoton Iasi)

10. greutate : 75g (cu baterie)

11. dimensiuni : 85 X 45 X 23mm

 

Specificatii electrice (pentru principalele 3 modele) :

— circuite acordate : 2 (adaugarea unui capacitor in paralel cu cel principal, in tancul oscilator, realiza slectia UM1);

— game : UM1 -» 525 – 930KHz;

                  UM2 -» 930 – 1605KHz;

— sensibilitate la intrare : aprox. 20mV/m (pentru 0.5mW putere audio);

— tensiune de iesire : 60 – 200mV ;

— distorsiuni de audiofrecventa : aprox. 15% (la 0.5mW putere iesire);

— curent consumat din baterie : aprox. 20-25mA (RIC1) si max. 10mA (RIC2/RIC3);

— impedanta castilor : 8 – 20 Ohmi (RIC1/ RIC2) si aprox. 110 – 200 Ohmi (RIC3)

  radio RIC sau RIC1  

Productie : aprox. 1983 – 1984. RIC1 a fost primul microradioreceptor din serie, fiind dealtfel si produsul cu care s-a testat piata interna.

Inscriptie : Radio RIC (nu era specificata cifra 1 pe capacul frontal) sau Radio RIK (varianta englezeasca)

Arhitectura interna: etaj de intrare RF cu tranzistor cu canal – N de tip JFET, respectiv BF256(A), detectie dubla cu 2 diode detectoare (EFD 107) dupa 2 amplificari succesive de RF. Urmeaza preamplificarea de AF si etajul final de AF in contratimp cu tranzistoare cu germaniu (AC180/1AC181). Este de remarcat prezenta termisotrului.

 

Note:

– tensiunile continue specificate in diferite puncte pentru usurinta depanarii;

– fisa tehnica contine si un tabel de echivalente pentru toti semiconductorii;

– linia punctata din schema electronica subliniaza clar limita componentelor externe placii de circuit imprimat (bobina de acord, mufa JACK mama de casti, bateria)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La un studiu mai atent al placii cu componente se poate observa (dupa cum am constatat si noi) ca pentru aceasta generatie cei de la Electronica au adoptat o tehnica de miniaturizare a intregului ansamblu. In afara de tranzistorul cu canal N – JFET de la intrarea de RF (capsula TO-92), toti ceilalti tranzistori sunt intr-o capsula considerabil mai mica (neidentificata de catre noi) si cu un cod de marcare prescurtat. Echivalentele lor sunt probabil BC171/BC172 sau BC327/BC337. Sunt variante de RIC2 si cu tranzistorii in capsula normala, TO-92.

 

 

  Odata cu producerea RIC2 se pare ca Uzinele Electronica s-au orientat spre export, introducand variantele cu culori diferite si tiparirea pozitiilor butoanelor in limba tarii unde urma sa se faca exportul.

Credit foto sus stanga: Calin Georgescu

cataling.blogspot.com

In publicatia foarte binevenita intitulata Almanah Tehnium 1988, la pagina 96 se gaseste reclama publicitara a Uzinei Electronica, pentru acest produs, impreuna cu schema electronica fara valori.

 

 

  radio RIC3  

Productie : aprox. 1986 – 1988 . RIC3 a fost ca si RIC2, o imbunatatire, oferind simplitate in constructie si fiabilitate ridicata prin introducerea circuitului integrat β U1014N de productie IPRS Baneasa (Low Voltage AM Receiver – Catalog condensat IPRS Baneasa, p. 100).

Inscriptie : Radio RIC3

Arhitectura : schema a fost amplu simplificata prin introducerea acestui circuit integrat, numarul total de componente electronice active si pasive ajungand la 13 (fata de 34 , in RIC2). Nu au fost luate in calcul la numaratoare bobina de acord/antena, bateria si mufa de casti.

Note:

– tensiunile specificate in diferite puncte pentru usurinta depanarii;

– fisa tehnica contine de data aceasta detalii despre bobina de acord, respectiv numerotarea capetelor acesteia (probabil aspect important pentru noul circuit integrat introdus) precum si configuratia pinilor/terminalelor pentru β U1014N ;

– linia punctata din schema electronica subliniaza clar limita componentelor externe placii de circuit imprimat (bobina de acord, mufa JACK mama de casti, bateria)

– sunt introduse noi variante de culoare : negru, albastru, etc.

 

 

 

 

Introducerea acestui nou circuit integrat a revolutionat lumea RIC-ului, probabil abordarea tehnica, operatiunile de intretinere, service si garantie eficientizandu-se mult. Dupa cum reiese si din poza 3, sunt montati condensatori electrolitici noi ca si sistem de productie. Componentele au dimensiuni mai reduse, totusi suprafata placii de circuit imprimat ramanand aceeasi datorita sistemului de acord si reglaj.

credit foto : www.latrecut.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un manual de utilizare insotea RIC3, oferit odata cu vanzarea produsului. Acesta cuprindea instructiuni pas cu pas legate de folosirea aparatului.

 Schema electronica :

 credit scanari schema si manual utilizare: http://www.cyberculture.ro

  alte variante : MiniRIC si THOMAS  

Productie : aprox. 1985 – 1987 . MiniRIC a fost destinat receptiei benzii de unde lungi UL = 153KHz; avea incorporat o lanterna cu un mic bec in partea de deasupra.

Inscriptie : MiniRic

Arhitectura : conform datelor de pe proradioantic.ro, aceasta varianta folosea un tranzistor si un circuit integrat (probabil tot β U1014N ) iar circuitul imprimat a fost partial modificat. Acordul era, din cate se pare, fix. Fabricarea si destinatia acestui aparat se pare ca a fost facuta special pentru postul de unde lungi de la Bod, cu acoperire nationala.

Note:

–  model : 196d. RIC4

credit foto : www.proradioantic.ro

In anii 1994 Electornica Bucuresti a produs si modelul RIC sub numele de THOMAS. Realizat dupa 1990, aceasta varianta pare ca utilizeaza (conform pozelor de pe www.proradioantic.ro) componente electronice de import (in caz ca varianta din poza din dreapta de  mai jos nu a fost reconditionata).

 

Casca radio de provenienta japoneza era importata. Este foarte probabil ca acest concept de radio miniaturizat cu o singura baterie sa fi fost inspirat de revolutia arhitecturilor de tip TRF (tuned radio frequency receiver) introdus  de Ferranti Semiconductors (ulterior GEC Plessey) prin celebrul ZN414 (1972), respectiv MK484 (Rapid Electronics Ltd.) si ulterioarele LMF501T si TA7642 (cu care am construit si noi receptoare pentru copii la Clubul Micilor Electronisti). Piata asiatica a „imprumutat” licenta celor de la Ferranti UK. Necesitatile miniaturizarii, in contextul existentei numeroaselor posturi de radiodifuziune cu modulatie de amplitudine, cu precadere, a impus multor dezvoltatori si companii sa aduca pe piata mini-radio-uri si dispozitive de ascultat posturile preferate ale cetatenilor.

Astfel s-au orientat probabil si Uzinele Electronica, intai spre piata interna apoi cea europeana.

Acest articol a fost publicat prin documentarea noastra, a Clubului Micilor Electronisti in mediul online, in articole si reportaje, cataloage IPRS Baneasa si publicatii tehnice din anii 1980-1990.

Bibliografie :

A. online :

 – www.latrecut.ro

 – www.proradioantic.ro

 – http://www.cyberculture.ro

 – www.cataling.blogspot.com

 – https://bazaranticar.wordpress.com

 – interviul www.proradioantic.ro :”Marturii la 50 de ani de la infiintarea Uzinelor Electronica”, de Dl. prof.dr.ing. Dumitru Felician Lazaroiu

B. forumuri online :

 – www.elforum.ro

 – www.radioamator.ro

C. Publicatii si reviste :

 – Almanah Tehnium 1988 – p.96

 – Catalog condensat IPRS Baneasa, limba engleza. p100

In incheiere se poate spune (desi nu am posedat acest aparat) ca RIC a fost si va ramane un microradioreceptor ce poarta amintiri si trezeste nostalgii in multi dintre noi. Un gadget deosebit de portabil, prieten si companie buna la pescuit, in drum spre serviciu, in metrou/autobuz, la scoala, sub plapuma, ascultand noaptea „Teatru radiofonic” la Radio Romania Actualitati.

In speranta ca veti gasi aceste randuri interesante si folositoare, asteptam comentariile si completarile voastre, aici sau pe email-ul nostru.

Andrei A.

Clubul Micilor Electronisti

Sibiu, 2016

… pe frecventele Radio Romania Actualitati…